Echinocțiul de toamnă: luna roșie, tradiții și obiceiuri

Echinocțiul de toamnă, momentul în care durata zilei va fi egală cu cea a nopții are loc astăzi.
„Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii, ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului, cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților.
Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii”, explică specialiștii Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
Începând cu Echinocțiul de toamnă, până pe 21 decembrie, când va fi solstițiul de iarnă, durata zilei va scădea, iar nopțile vor fi din ce în ce mai lungi.
Echinocțiul de toamnă. Luna roșie
Zilele acestea va fi și unul dintre cele mai spectaculoase evenimente astronomice – luna plină din septembrie. Din cauza unei iluzii optice, luna este percepută ca fiind mai mare decât ar fi normal și are o nuanță roșie, asemănătoare cu apusul Soarelui. Este singura perioadă în care Luna strălucește pe tot parcursul nopții.
Dacă pe tot parcusul anului Luna își face apariția la aproape o oră după ce apune Soarele, în această perioadă apare imediat după apus. De asemenea, pasionații de astronomie pot observa mai bine planetele Saturn și Venus.
Echinocțiul de toamnă. Obiceiuri și tradiții
Se spune că în calendarul popular se păstrează în perioada echinoțiului de toamnă amintirea celebrării unui străvechi început de an. „Părinții Bisericii creștine au suprapus aici, peste moartea și renașterea Zeiței Muma de origine neolitică, sărbătorile Adormirii (morții) și Nașterii Fecioarei Maria”, explică profesorul Ion Ghinoiu.
Obiceiuri importante sunt concentrate în jurul zilei Crucii. La biserică se duc buchete de flori cu care se împodobesc crucea. Se spune că florile și frunzele sunt bune de leac, vindecă durerile de cap și de dinți, iar cu crenguțele de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. De asemenea, la biserică se duc și prune, care după ce sunt sfințite se pot păstra timp îndelungat și vindecă „de bube”.
Tradiția spune că florile se plâng una alteia în perioada aceasta pentru a se usca.