Caracteristicile oaselor

Caracteristicile oaselor

Sistemul osos este alcatuit din totalitatea oaselor organismului uman si a articulatiilor dintre ele.Articulatiile leaga oasele ,integrându-se într-un sistem numit schelet.Numarul total al oaselor care alcatuiesc scheletul omului este de 223,din care 95 sunt oase perechi,iar 33 oase neperechi.

Sistemul osos are cinci mari functii principale:de sustinere,de locomotie,de protectie,de hematopoeza si de depozit de saruri minerale.El reprezinta componenta principala a aparatului de sustinere a tesuturilor moi existente în organismul nostru.Impreuna cu sistemul muscular,sistemul osos imprima corpului omenesc forma lui specifica.Desi rolul oaselor în locomotie este pasiv,servind ca pârghii pe care actioneaza muschii,ele sunt totusi indispensabile miscarilor pe care le efectueaza corpul.Totodata sistemul osos asigura protectia tuturor organelor vitale ale organismului (creier,inima,plamâni etc.).Una dintre functiile fundamentale ale sistemului osos este hematopoeza,respectiv formarea elementelor figurate din sângele circulant,care are loc in maduva osoasa rosie.In sfârsit,oasele reprezinta pentru organism o rezerva de saruri minerale.

CARACTERISTICILE OASELOR

1.FORMA OASELOR

Oasele corpului au forme diferite,caracteristice.Luându-se însa în consideratie raporturile care exista între cele trei dimensiuni ale lor (lungime,latime,grosime),oasele pot fi împârtite în trei grupe,si anume:oase lungi,oase late,oase scurte.

Oasele lungi se caracterizeaza prin predominenta lungimii fata de lungime si latime.Fiecare os lung este alcatuit dintr-un corp sau diafiza si din doua extremitati numite epifize.In perioada de crestere,între diafiza si epifize se gaseste cartilajul de crestere,care poarta numele de metafiza.Majoritatea oaselor din organismul nostru intra în aceasta categorie (de exemplu femurul,tibia,peroneul…).

Oasele late se caracterizeaza prin proeminenta lungimii si a largimii fata de grosime.

Ele prezinta doua fete si mai multe margini variabile ca numar de la un os la altul.Exemple de oase late sunt:oasele craniului,omoplatul,sternul ,coxalul.

Oasele scurte se caracterizeaza prin faptul ca lungimea latimea si grosimea lor sunt aproape egale.In aceasta categorie intra oasele tarsiene,oasele carpiene si vertebrele.

Atât oasele lungi,cât si oasele late si scurte pot prezenta suprafete sau fatete articulare,apofize,spine,tubercule,creste,fose si incizuri.

Suprafetele sau fatetele articulare sunt portiuni de pe suprafata oaselor care servesc pentru articularea cu alte oase.Când fetele articulare se prezinta ca o scobitura sferica,ea se numeste cavitate glenoida,când are forma de scripete poarta numele de trohlee,iar când apare ca o formatiune proeminenta, se numeste cap sau condil.Apofizele,proeminente care se gasesc la suprafata oaselor,au forma conica sau cilindrica.Spinele sunt proeminente lamelare sau magini mai latite ale unui os.Tuberculele reprezinta si ele proeminente neregulate situate pe suprafata unor oase,iar crestele reprezinta marginea ascutita a unui os sau proeminente ascutite liniare de pe suprafata unor oase.In sfârsit fosele sunt scobituri de forma ovala,incizurile scobituri cu forma cilindrica ,iar santurile,scobituri de forma alungita ce se gasesc pe suprafata oaselor.

2.STRUCTURA OASELOR

Indiferent de forma lor,oasele sunt alcatuite în principal de tesut osos compact si tesut osos spongios,la care se mai adauga si alte varietati de tesut conjunctiv.Intrucât felul în care este alcatuit osul difera în raport cu forma acestuia,vom descrie pe rând structura oaselor lungi,scurte si late.

2.1.STRUCTURA OASELOR LUNGI

Structura diafizei oaselor lungi se deosebeste de structura epifizei,de aceea le vom prezenta separat.

a)Structura diafizei

Pe o sectiune transversala sau longitudinala prin diafiza femurului se observa la examenul cu ochiul liber ca în axul diafizei se afla un canal,numit canalul medular,în care se gaseste o substanta de culoare galbena,rosie sau cenusie,denumita maduva osoasa.Canalul medular este circumscris pe peretele diafizei,în constitutia caruia intra,de la exterior catre interior urmatoarele componente : periostul ,masa osoasa si endostul .

Periostul este o membrana vasculo-conjunctiva care înveleste,la periferie întregul os,cu exceptia capetelor articulare,care sunt acoperite de cartilaje.Examenul microscopic al periostului arata ca aceasta membrana este formata la adult din doua straturi,unul extern sau superficial,numit periostul fibros,si altul intern sau profund,care vine in raport cu masa osoasa,numit periostul osteogen.Periostul fibros este format din tesut conjunctiv fibros în care predomina fibrele colagene si elastice,celulele conjunctive fiind rare,iar substanta fundamentala aflându-se în cantitate mica.In periostul fibros se gasesc vase sanguine care patrund în periostul osteogen si apoi mai departe în masa osoasa.Periostul osteogen este format din tesut conjunctiv în care predomina celulele conjunctive,si din fibre elastice si colagene care provin din periostul fibros si care patrund în masa osoasa.Periostul osteogen are un rol important in formarea tesutului osos (de unde si denumirea de osteogen).La adult periostul osteogen se afla în stare de repaos.In caz de fractura însa,el îsi recapata capacitatea de a da nastere tesutului osos.

Masa osoasa din structura diafizei are forma unui tub cilindric axat pe canalul medular si este delimitata în partea externa,care vine in contact cu periostul,si în partea interna,care vine în raport cu endostul,de câteva straturi de lamele osoase dispuse concentric,formând sistemul lamelar fundamental extern (subperiostic) si intern (perimedular).Intre cele doua sisteme,masa osoasa este alcatuita din tesut osos compact haversian si interhaversian.Tubul cilindric este învelit de periost si captusit de endost.Canalele haversiene se deschid în canalul medular si în periost.In masa osoasa se gasesc terminatii nervoase fine,vase sanguine si limfatice,care sunt gazduite în canalele Havers,si,Volcmann . Endostul este o membrana conjunctiva care captuseste la interior masa osoasa atât a diafizei,cât si a epifizelor.Ca structura microscopica,endostul este asemanator cu periostul,el fiind format din fibre conjunctive,în special de reticulina,dintr-un numar restrâns de celule conjunctive,din putina substanta fundamentala si din rare vase sanguine.In perioada intrauterina,endostul are functie osteogenetica,iar la adult,el este inactiv din acest,punct,de,vedere.

Maduva osoasa este o formatiune complexa în structura careia intra diferite varietati de tesut conjunctiv,vase sanguine si terminatii nervoase.Ea este prezenta atât în canalul medular cât si în canalele Havers de calibru mai mare.Se deosebesc trei varietati de,maduva,osoasa:rosie,galbena,si,cenusie .

Maduva rosie este de doua feluri:osteogena si hematogena.Maduva rosie osteogena se gaseste în diafiza oaselor în perioada intrauterina si de crestere si are ca rol principal formarea tesutului osos.Maduva rosie hematogena se gaseste numai în diafiza oaselor fatului si are ca rol primordial formarea elementelor figurate ale sângelui.La adult,ea dispare din diafiza oaselor lungi rânând cantonata numai în tesutul osos spongios din epifizele unor oase lungi,din,oasele,late,si,din,corpurile,vertebrelor.

Maduva galbena se gaseste în diafiza oaselor lungi ale adultului si este alcatuita dintr-o retea fina de reticulina si din celule grase.Ea se formeaza din maduva rosie prin transformarea anumitor,tipuri,de,celule,conjunctive,în,celule,grase.

In sfârsit,maduva cenusie este prezenta în canalul medular al diafizei oaselor lungi la batrâni.Ea se formeaza din maduva galbena,prin transformarea celulelor grase,în,alte,tipuri,de,celule,conjunctive.