Drept penal

Scris de Ghioala Andrada Sam Ian 21, 2012 2:45 pm

Drept penal

PARTEA I

CONSTITUTIONALITATEA DISPOZITIILOR CUPRINSE IN CODUL PENAL PRIVITOARE LA INFRACTIUNEA DE OFENSA ADUSA AUTORITAtII –art.238–

Infractiunea de ofensa adusa autoritatii cuprinsa in articolul 238 C.pen., in prezent abrogata prin O.U.G. nr. 58/2002, prevedea : “ Atingerea adusa onoarei sau amenintarea, savarsita in public, impotriva uneia dintre persoanele prevazute in art.160, in legatura cu activitatea acesteia si de natura a aduce atingere autoritatii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Lovirea sau orice alte acte de violenta, precum si vatamarea corporala, savarsite impotriva uneia dintre persoanele si in conditiile aratate in alin. 1), se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar daca s-a produs vatamarea corporala grava, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.”

Art. 16 din Constitutia Romaniei, intitulat “egalitatea in drepturi” prevede la aliniatele 1) si 2) :

- alin. 1) : “ Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

- alin. 2) : Nimeni nu este mai presus de lege.”

Art. 30 din Constitutie, intitulat “ libertatea de exprimare ” arata la aliniatele 6) si 7) :

- alin. 6) : “ Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

- alin. 7) : Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.”

In Hotararea din 7 decembrie 1976, Curtea Europeana arata ca libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice si este valabila si pentru ideile care lovesc, socheaza sau nelinistesc, iar orice restrictie in materie trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit.

Art. 19 al Declaratiei Universale consacra “dreptul la libertatea opiniei si de exprimare”, ceea ce implica – cum spune textul – “ dreptul de a nu fi tulburat pentru opinii”, precum si acela “de a cauta, de a primi si de a raspandi, fara consideratii de frontiera, informatii si idei prin orice mijloc de exprimare.”